ghidul turistic al judetului olt

DESPRE SLATINA
Municipiul Slatina, resedinta judetului Olt, este pozitionat pe un culoar larg, delimitat de Podisul Getic si Campia Olteniei. Vatra orasului are forma unui amfiteatru deschis catre lunca Oltului, in fata caruia se ridica Dealul Gradiste.

Municipiul Slatina este situat in zona de nord a judetului Olt, in partea de vest a Munteniei, pe valea raului Olt, pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana, la conactul ei cu Campia Slatinei.

Orasul este dispus intre 160-175 m si 110-112 m altitudine. Slatina este traversata de vaile: Streharet, Sopot, Clocociov si Milcov (Urlatoarea).

Clima zonei apartine tipului Temperat continental, exprimat de valorile anuale ale temperaturii (10,6 grade Celsius).

Date istorice:
Sapaturile arheologice au demonstrat existenta unei asezari umane pe vechea vatra a orasului Slatina, apartinand culturii „de prund”.

Cercetari mai recente au dus la descoperirea unor resturi ceramice din cultura Vadastra si Cotofeni.

Zona a fost locuita si de triburile geto-dacice din ramura acilor, avand resedinta la Acidava, pe malul drept al Oltului, pe Limesul Alutan.

Atestarea materiala a locuirii acestui areal este mai slaba pentru secolele IV-VII, insa pentru secolele VIII-XIII exista dovezi apartinand Culturii Dridu si Vadastra, iar altele purtand urmele migratiilor pecenegilor, cumanilor si tatarilor.

Slatina a fost atestata documentar pentru prima data in epoca medievala, la 20 ianuarie 1368, printr-un act oficial: Vladislav I Vlaicu (1364-1377) acorda scutire de vama la Slatina tuturor negustorilor brasoveni.

In timpul domniei lui Vlad Vintila (1532-1535) este emis un act care mentioneaza „cetatea de scaun Slatina”.

In epoca moderna, Slatina a trait din plin Revolutia de la 1821. Aici, Tudor Vladimirescu s-a intalnit cu capetenia de haiduci Iancu Jianu. Momentul politic a imprimat in zona stilul arhitectural „Tudor”.

In cadrul impartirii administrative a Tarii Romanesti, orasul Slatina devine capitala judetului Olt, mentionat documentar la 26 aprilie 1500.

De la jumatatea secolului al XVII-lea s-au pastrat cele mai vechi constructii de caramida cu caracter religios: Manastirea Clocociov, reconstruita din temelie in anul 1645 de catre marele spatar Diicu Buicescu pe temeliile unui asezamant religios mai vechi din secolul al XVI-lea, Biserica Domneasca, actuala biserica Sfanta Treime, construita in anul 1645 de catre Ghenea vel vistier, Manastirea Streharet, ridicata in anul 1671 de catre Serafim, episcopul Buzaului.

In 1741 este mentionata existenta unei scoli domnesti la Slatina. Aceasta este prima scoala de stat si totodata cea mai veche scoala atestata documentar la Slatina. Cativa ani mai tarziu, prin 1763, este mentionata ca functionand pe langa Manastirea Maica Precesta o noua scoala cu limba de predare romaneasca.

In anii 1799-1800, din fondurile lasate de catre marele filantrop slatinean Ionascu Cupetu este creata scoala Ionascu, care a functionat initial pana in 1836, in chiliile bisericii lui Ionascu.
Pe langa scoala Ionascu s-a organizat mai tarziu si prima biblioteca publica din Slatina.
Inca din anul 1797 era creat la Slatina unul din cele mai vechi spitale din Tara Romaneasca, asezat initial, ca si Scoala Ionascu, in chiliile bisericii Ionascu.
Click pentru vizualizare imagine marita

MANASTIREA CLOCOCIOV

Situata in partea de sud a orasului Slatina, intr-o depresiune flancata de doi versanti - pozitie naturala la al carei pitoresc contribuie si larga priveliste ce se deschide spre raul Olt - Manastirea Clocociov strajuieste de veacuri aceste locuri, favorizata de configuratia naturala a terenului, pastrandu-si nealterate traditia, prestigiul precum si frumusetea si robustetea constructiei. Monumentul se numara azi, prin indepartatul sau trecut istoric, intre asezarile manastiresti cu renume din judetul Olt, fiind contemporana cu alte ctitorii domnesti si boieresti din vecinatate, cum sunt cele de la Seaca-Musetesti, construita de Manea Persanul, mare clucer, Caluiu, ridicata de Vlad banul si fratii sai Balica spatar si Dumitru parcalab, Hotaranii, ctitorie a lui Mitrea mare vornic si Brancovenii, leaganul boierilor cu acelasi nume, inruditi din vechime cu Craiovestii, complex refacut de Matei Basarab in 1634 si apoi reinnoit si impodobit, cu noi ansambluri de picturi si decoratii sculptate, de catre Constantin Brancoveanu, care au imprimat ansamblului specificul stilului brancovenesc.
[...]

Cei ce vor sa-i cunoasca trecutul si se apleaca asupra documentelor, ii afla atestata existenta - fara a-i cunoaste si numele - in vremea lui Neagoe Basarab (1512-1521), cand manastirea este citata in legatura cu un schimb de proprietate intervenit intre egumenul acesteia si clucerul de la inceputul veacului al XVI-lea, Manea din Persani, ctitorul manastirii Seaca-Musetesti.
[...]

Cursul vremii nu a ferit manastirea de repercusiunile conditiilor istorice, cat si de cele ale vitregelor intemperii.
Nu lipsit de importanta este si actul de inchinare, emis in 1625 de Alexandru Coconul, prin care acesta - date fiind probabil conditiile nefavorabile in care se gasea Clocociovul, si dorind "sa nu piara pomana ctitorilor de mai inainte", il face metoh al manastirii Cutlumus, de la Muntele Athos, "cu toate averile si satele si tigani si vii, si cu toate dedinele si veniturile".
[...]

In primele decenii ale veacului al XVII-lea, totodata noi greutati se abat asupra asezamantului, ca urmare a cutremurului din 1628, cat si a unor incendii, care ii distrug "cartile de mostenire si o parte din avere". Toate aceste evenimente si imprejurari justifica nevoia si realizarea celei mai esentiale prefaceri cunoscute pana azi, in trecutul monumentului, cea din timpul domniei lui Matei Basarab, act ce se pastreaza consemnat, prin textul urmatoarei pisanii, din pridvor, de deasupra intrarii:
"Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu implinirea D(u)hului Sfant. Amin. Deci vazand si eu ticalosul ca cele pam(i)ntesti sunt toate desarte si judetul Sfintiei Tale Doamne ias(te) nefatarnic, smeritu-m-am si eu cu aceast(a) putina osteneal(a) den osardia mea, de m-am nevoit si m-am indemnat insumi pe mine cu cheltuial(a) si cu jelanie d(u)n de dumnezeiasca de la inima, de am temeliit si am zid(i)t si am rid(i)cat aceasta rug(a) ce se chiam(a) cas(a) dumnezeiasca unde iaste hranul sfantului Sobor al slujitorului Sfiintie(i) Tal(e) mai marelui inger Mihail. Si s-au facut in zilel(e) prealuminatului crestinului Mateiu Bas(a)raba Voevod si Domn, jupan diicul vel ag(a) si cu maica mea jup(i)neasa Mara si cu jupaneasa mea Dumitra si coconii miei, Preda si Papa den sat den Buicest(i), carile am facut aceast(a) ruga. Am scris eu Stefan diacon, de la Adam si pana acum 7153 (1645). Si am fost ispravnic de am zidit si cetatea Targovistei. Si s-au inceput den luna mai, 4 zile si s-au sfarsit in august in 31”.
[...]

Devenita nu de mult manastire de maici, sub auspiciile actualei starete Mihaela Tamas si cu sprijinul financiar al Episcopiei, are loc la Clocociov initierea si realizarea, in 1980-1982, a celei mai complete restaurari, care a readus treptat monumentul in starea in care se gaseste azi. Acum se consolideaza temeliile, se acopera biserica cu tabla de arama, se refac turlele cazute in veacul al XIX-lea, se restaureaza clopotnita, se intaresc zidurile de incinta, se rezidesc casele egumenesti cu pivnita, cautandu-se a se respecta si pastra putinele elemente ale complexului initial din veacul al XVII-lea, adaugandu-se si noi constructii, ca staretia si alte anexe necesare unei vieti materiale corespunzatoare cu cerintele unui complex monahal nou.

Manastirea se bucura azi de conditii de viata moderne si cultiva cu cinste, grija pentru pastrarea unui vestigiu important din trecutul artistic si istoric al neamului romanesc. In forma in care se prezinta astazi, prin arhitectura sa, manastirea Clocociov - cu toate degradarile succesive, datorita restaurarii care a cautat sa respecte si sa pastreze trasaturile vechii asezari - se inscrie intre monumentele de la mijlocul veacului al XVII-lea, dominate inca de caracteristicile stilistice ale epocii lui Matei Basarab. Ca si la acestea varietatea formelor este temperata de sobrietatea si simplitatea constructiei, la care decoratia este folosita cu masura.

adi

Manastirea Calui

Manastirea Calui se afla pe malul Oltetului, in apropiere de Craiova, nu departe de comuna Oboga, comuna renumita pentru ceramica ei populara. Dupa traditie, in acest loc in care a fost intemeiata manastirea, se spune ca Balan, calul lui Mihai Viteazu, a lovit cu copita in pamant si a tasnit apa.

Asezamantul monahal, inconjurat de un puternic zid de caramida, caramida adusa de pe malul Oltetului si carata din mana in mana pe o distanta de un kilometru, a fost intemeiata intre anii 1516-1521, in timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521), de catre banul Vlad si fratii sai, Dumitru si Balica.

Primii ctitori ridicand edificiul pana la nivelul temeliilor, nu l-au putut probabil termina datorita instabilitatii politice care a urmat domniei lui Neagoe Basarab. Manastirea Calui, cu hramul Sfantul Nicolae, a fost refacuta de catre boierii Craiovesti. Restaurarea si infrumusetarea ei au fost facute de catre fratii Buzesti in perioada 20 aprilie - 8 iunie 1588, atunci cand au fost infiintate si corpurile de chilii, dupa cum precizeaza pisania, sapata in piatra cu majuscule frumos executate, asezata deasupra usii de la intrarea in biserica.

Ulterior monumentului i s-a adaugat un exonartex, marginit de arcade laterale.Biserica Sfantul Nicolae, de dimensiuni mici - 15 metri lungime si 6 metri latime - este un monument reprezentativ al arhitecturii muntenesti din secolul al XVI-lea, care se impune prin proportiile grandioase ale turlei si prin bogata decoratie a fatadelor. Fatadele bisericii au un parament de caramida si tencuiala, cu un puternic brau median, avand registrul inferior impartit in panouri dreptunghiulare, iar cel superior cu arcaturi duble.

Interiorul pastreaza un ansamblu de picturi murale realizate de mesterul zugrav Mina intre anii 1593-1594, care ii infatiseaza pe Fratii Radu, Preda si Stroe Buzescu, precum si un tablou cu domnii Mihai Viteazu si Petru Cercel. Pictura va fi spalata in anul 1908.

In 1608, Preda Buzescu, mare ban al Craiovei a fost inmormantat in pronaosul bisericii iar in anul 1610 cel mai batran dintre frati, Radu Buzescu, va fi ingropat in noua incapere.

Icoana din dreapta altarului este facatoare de minuni. In felul ei, fiecare icoana estefacatoare de minuni. Trebuie doar sa ne lasam purtati de puterea rugaciunii si de chemarea credintei. Vom descoperi ca Dumnezeu este in toate si ca doar El ne va arata calea cea buna, zice unul dintre parintii manastirii - parintele Maxim.

In curtea manastirii se afla turnul-clopotnita care dateaza din secolul al XVII-lea. In vremurile de restriste aici a fost cetate. Manastirea era in acea vreme foarte bogata, avand in stapanire nu mai putin de 30 de sate. De aceea, multe puteri au ravnit-o de-alungul timpului.

Biserica a fost renovata in anii 1650, 1828, 1834 si amplu restaurata in 1932-1937.

Viata monahala de la Calui este intensa, chiar daca numarul vietuitorilor monahi nu este foarte ridicat. Fiecare dintre ei desfasoara, atunci cand ii vine randul, dupa ascultare, activitatile firesti din gospodaria monahala. Iar la bucatarie ii ajuta o maicuta.

Asa cum se prezinta astazi, in ciuda amprentei lasate de vremi, manastirea Calui, ctitoria Buzestilor, constituie una din insemnatele dovezi ale aportului adus de mesterii autohtoni la dezvoltarea arhitecturii romanesti in secolul al XVI-lea.

Relieful si structura geologica

Sub aspect tectono-structural teritoriul judetului Olt se suprapune pe cele doua mari unitati situate la exteriorul Carpatilor, Depresiunea Getica în nord si Platforma Moesica în sud.

Din punct de vedere geomorfologic, judetului Olt îi apartine doua mari unitati: Podisul Getic, care ocupa o treime din întinderea acestuia în partea nordica si Câmpia Româna în sud careia îi revin 2/3 din suprafata. În cadrul acestor doua unitati, se gaseste o gama bogata de forme de relief, grupate în doua categorii mai importante:

* mezorelief reprezentat printr-un sistem de vai (Valea Dunarii, Valea Oltului, Valea Oltetului, Valea Vedei, etc.) si interfluvii (de câmpie 100-180 m si de podis 180-400 m);

* microrelief destul de variat si extins (dune de nisip, crovuri, grinduri, microdepresiuni lacustro-mlastinoase, microrelief de versanti - surpari, alunecari de teren, torenti, ogase).

Hidrografie

Din punct de vedere hidrografic judetul Olt este brazdat de la nord la sud de râurile Olt si Vedea cu afluentii lor (Oltet si Teslui), iar la sud de fluviul Dunarea. La acestea se mai adauga cursul superior al râului Calmatui. Toate acestea asigura drenajul întregului teritoriu al judetului Olt.

Hidrografia judetului se completeaza cu câteva lacuri naturale (de lunca, de crovuri si de liman-fluviativ) si cu un numar considerabil de iazuri a caror origine este predominant antropica.

Sub raport hidrogeologic, judetul Olt dispune de importante rezerve ce apar sub forma de izvoare la baza versantilor de pe fruntea câmpurilor înalte, a teraselor, sau se gasesc la adâncimi mai mari în depozitele fluvio-lacustre (orizonturi de adancime), uneori chiar cu caracter artezian. Adâncimea orizonturilor acvifere si dinamica lor depinde de pozitia si grosimea rocilor magazin, predominanta fiind directia de scurgere de la N-NV spre S-SE, conform pantei morfologice si umplerii lacului villafranchian de la exteriorul Carpatilor cu depozite fluvio-lacustre.

Solurile

Geografic, solurile judetului Olt se împart în mai multe unitati zonale si intrazonale, care constituie potentialul pedologic, valorificat ca baza de dezvoltare a biocenozelor si a culturilor agricole în raport cu conditiile de mediu.

Din categoria solurilor zonale fac parte:

· cernoziomuri, soluri foarte fertile, specifice partii sudice si sud-vestice a judetului;

· soluri brun-roscate, de asemenea fertile, au o raspândire mai redusa, ele fiind situate de o parte si de alta a luncilor Oltului si Oltetului;

· argiluvisoluri, în partea de nord a judetului si mai ales la est de Olt, în Piemontul Cotmenei.

Soluri intrazonale sunt:

· soluri litomorfe , soluri negre argiloase sau compacte, cu dezvoltare în partea de est a Oltului, începând la nord de localitatea Optasi.

· soluri slab dezvoltate si de lunca : ce cuprind regosolurile nisipoase (în Câmpia Caracalului pe dune vechi si în Lunca Dunarii) si solurile aluviale.

În legatura cu eroziunea solurilor, teritoriul judetului Olt ridica probleme importante numai în partea

nordica, situata în cuprinsul Podisului Getic, respectiv eroziunea în suprafata. În câmpie, eroziunea se resimte numai pe fundul vailor si pe versantii abrupti, unde sunt prezente sufoziunea, eroziunea torentiala si procesele gravitationale.Eroziunea eoliana este slaba.

Vegetatia naturala

Vegetatia judetului Olt se încadreaza în doua mari unitati vegetale: zona forestiera situata în nord si zona de stepa si de pasuni în sud, limita lor putându-se urmari în general pe meridianul orasului Caracal. Prima fâsie este reprezentata de subzona padurilor de stejar si mixte de tip sud-european (cerete si gârnitete), iar a doua de pajisti de silvostepa cu graminee si diverse ierburi care alterneaza cu paduri de stejari.

Subzona padurilor de stejar si mixte de tip sud-european (cerete si gârnitete) iese în evidenta prin diferite pâlcuri de paduri, cu cea mai mare raspândire în Piemontul Cotmenei.

Subzona silvostepei reprezinta trecerea de la subzona padurilor la zona de stepa în continuarea sudica a formatiunii anterioare.

Agricultura

Beneficiind de soluri fertile, judetul Olt are un potential urias pentru dezvoltarea agriculturii. Pentru ca aceasta ramura a economiei judetului sa se dezvolte, sunt necesare investitii mari în modernizarea si reorganizarea fermelor, precum si în reconversia anumitor suprafete, cu scopul de a produce alte culturi decât în prezent. Având în vedere perspectivele de aderare la Uniunea Europeana, fondurile substantiale pe care uniunea le va aloca agriculturii românesti, speram ca aceasta ramura economica, vitala pentru judetul Olt, se va dezvolta în urmatorii ani. Politica locala prevede stimularea marilor exploatatii agricole si încurajarea unei agriculturi performante. În abordarea problematicii pregatirii pentru aderare la structurile Uniunii Europene, trebuie sa plecam de la realitatea ca 40% din populatia tarii traieste în mediul rural, iar contributia agriculturii la Produsul Intern Brut reprezinta 13%, aceste elemente subliniind rolul deosebit al acestui domeniu în îmbunatatirea functionarii economiei de piata.

Populatia judetului Olt

Populatia judetului Olt, respectiv 489.274 locuitori, este împãrtita pe medii astfel:

Urban 186.542 locuitori ( 38,1 %)

Rural 302.732 locuitori ( 61,9 %)

Populatia activa civila este reprezentata de 208.480 persoane, iar populatia ocupatã civilã de 193.100 persoane. Rata de activitate a populatiei judetului este 42,50%.

La nivelul judetului Olt populatia ocupata civila prezinta urmatoarea structura :

- agricultura: 58,3 %

- industrie : 17,3 %

- constructii : 3,1 %

- comert : 5,2 %

- sanatate : 3,5 %

- învatamant : 4 %

- administratie publicã : 1,8 %

Politicile judetene legate de piata muncii sunt implementate prin intermediul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Olt , institutie a carei activitate se concentreazã asupra cresterii gradului de ocupare a fortei de muncã si diversificãrii pachetului de mãsuri active pentru stimularea ocupãrii persoanelor aflate în cãutarea unui loc de munca.

Istoria Oltului

Judetul Olt constituie un bogat tezaur de istorie. Descoperirile arheologice efectuate pe Vaile Oltetului, Oltului si Darjovului evidentiaza primele forme de vietuire ale oamenilor pe teritoriul României de astazi.

Vestigii neolitice au fost identificate în zonele Vadastra, Farcasele, Brebeni, Slatina, Oboga, Coteana, Orlea, Gura Padinii, Draganesti, Optasi, Mogosesti. Cea mai importanta marturie a preistoriei o constituie cultura Vadastra caracterizata printr-o ceramica decorata, apreciata drept cea mai înalta expresie a ceramicii neoliticului european. Perioada de trecere la epoca bronzului e reprezentata prin numeroase descoperiri la Celei, Slatina, Curtisoara, Ganeasa. Înca dupa primul razboi al lui Traian împotriva dacilor, partea rasariteana a fost anexata Imperiului Roman. Dupa cucerirea romana au fost construite castele de la Slaveni si Enosesti, asezarile urbane între care se distinge Romula si cele rurale de la Movileni, Orlea, Dobrun, Farcasele, unele dintre ele legate prin drumuri de piatra folosite atât în scopuri militare cât si comerciale.

Retragerea aureliana nu a însemnat încetarea locuirii daco-romanilor pe aceste meleaguri nici chiar în timpul migratiei popoarelor migratoare din sec. IV-VII dupa cum rezulta din descoperirile arheologice de la: Grojdibodu, Orlea, Redea, Caracal etc., aceste meleaguri putând fi înserate în vatra de etnogeneza romaneâsca.

Oltenii au contribuit efectiv la pregatirea si desavârsirea revolutiei de la 1821, sprijinind cu entuziasm si ardoare programul acesteia.

La evenimentele premergatoare Unirii Principatelor Romane, finalizate la 24 ianuarie 1859, oltenii au participat activ.

Judetele Olt si Romanati, data fiind pozitia lor strategica, au contribuit masiv la sustinerea efortului uman si economic impus tarii de campania din 1877-1878. Pentru a participa la Razboiul pentru Independenta s-au înrolat peste 5000 de oameni în Regimentul 3 Dorobanti, Escadroanele 3 Romanati si 4 Olt din Regimentul 1 Calarasi si Batalionul de Militie. O fila glorioasa în cartea istoriei nationale au scris slatinenii prin participarea Regimentului 3 Dorobanti la luptele de la Canapa, Lom-Palanca, Smârdan si Belogracic.

Miscarea memorandista a fost sprijinita cultural si politic de locuitorii Oltului, prin înfiintarea în ianuarie 1891 la Slatina a Ligii pentru Unitatea Culturala a Tuturor Românilor Sectia Olt, prima filiala provinciala din tara cu sediul la gimnaziul Radu Greceanu.

În Marele Razboi pentru Întregirea Neamului, Regimentul 3 Olt a luptat eroic pe frontul de la Jiu Bumbesti, în Dobrogea la Cernavoda, pe Neajlov, la Panciu Manastioara, dând tarii tributul de sânge a 1200 de eroi pentru consfintirea marelui ideal national. La 14 noiembrie 1916, armata româna distrugea podul de peste Olt, în încercarea de a stavili ofensiva inamica. Slatina a fost bombardata sistematic, lupte sângeroase având loc cu ocazia încercarii trupelor germano austro-ungare de trecere a râului, în dreptul satelor Curtisoara, Teslui, Colibasi si Mosteni. Dintre eroii neamului care au murit în bataliile marelui razboi al reîntregirii îl mentionam pe capitanul Dumitru Morjan, pe Ecaterina Teodoroiu, care a luptat în cadrul Regimentului 43/59 Infanterie Slatina, pe capitanul Ioan Calugarul, ranit în luptele de la Pitesti.

Mediul urban al judetului Olt

În judet se gasesc doua municipii (Slatina, resedinta administrativa a judetului, si Caracal), 5 orase (Bals, Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt si Scornicesti).

Municipiul Slatina

Slatina a fost pentru prima data atestata documentar în epoca medievala, la 20 ianuarie 1368 printr-un act oficial: Vladislav I Vlaicu (1364-1377) acorda scutire de vama la Slatina tuturor negustorilor brasoveni. Geografic , municipiul Slatina este pozitionat, în zona de contact dintre Piemontul Getic si Câmpia Olteniei.

Municipiu Caracal

Caracalul este al doilea oras ca marime din judetul Olt, Oltenia, România. Este situat la 55 km de Craiova. Ca pozitie geografica Caracalul este situat în sud-vestul tarii, în Câmpia Romanatiului. De la est la vest este strabatut de râul Gologan, ale carui ape sunt canalizate subteran pe cuprinsul localitatii. Municipiul Caracal este situat la intersectia Drumului European: Bucuresti - Craiova - Timisoara (E70) cu drumurile nationale: Corabia - Rm. Vâlcea - Sibiu (DN 54; DN 64) beneficiind în acelasi timp si de un important nod de cale ferata. Având o pozitie geografica care îl situeaza la 40 km de portul fluvial Corabia, la 55 km de aeroportul Craiova si beneficiind de reteaua feroviara se justifica dezvoltarea retelei de drumuri nationale si judetene. În oras se afla ruinele unui turn care a fost atribuit în perioada romantica din secolul al XIX-lea împaratului roman Caracalla (217), de la numele caruia se credea ca provine denumirea orasului. Denumirea orasului a ramas o dilema de-a lungul timpului si aceasta, datorita evenimentelor determinante care au marcat istoria acestei comunitati. Pe 24 noiembrie 1994 Caracalul a fost declarat municipiu.

Municipiu Bals

Orasul Bals este situat in partea de vest a judetului Olt, la 44o21' latitudine nordica si la 45o5' longitudine estica si se intinde pe o suprafata de 37 km², de o parte si de alta a cursului mijlociu a raului Oltet, important afluient al Oltului, ce o segmenteaza in doua parti egale. Orasul se invecineaza: la est cu comunele Bobicesti si Birza, la vest cu judetul Dolj, la nord cu comuna Oboga si la sud cu comuna Voineasa. Cercetarile arheologice efectuate pe raza orasului Bals, au scos la iveala dovezi care atesta locuirea acestor meleaguri din cele mai vechi timpuri. In ceea ce priveste originea numelui localitatii Bals, s-au emis noi ipoteze, din lipsa de probe de documente concludente, este greu sa alegi pe cea mai buna. Una din aceste ipoteze sustine ca Balsul isi poarta numele de la paraul Balsita. O alta ipoteza sustine ca Balsul isi poarta numele de de la cuvantul turcesc Balis, care inseamna miere, in aceasta localitate existand o zona apicola intinsa din care se furniza miere turcilor. Alta ipoteza este ca numele de Bals vine de la numele unui boier pe nume Bals asezat pe aceste meleaguri in urma invaziei turcilor in secolele V-VI.

Municipiu Corabia

Corabia este un oras din judetul Olt, Oltenia, România, port la Dunare. Are o populatie de 20.457 locuitori. În cartierul "Celei" exista ruinele unei cetati dacice Sucidava, capitala tribului geto-dacic al Sucilor,unde Constantin cel Mare a construit un pod, al carui capat exista si azi. În incinta cetatii se gaseste intrarea într-o fântâna secreta cu o adâncime de 12 metri a carei apa este potabila si astazi.

În centrul orasului se afla una dintre cele mai mari catedrale ortodoxe din România - Catedrala Sfânta Treime - precum si o statuie alegorica (România reprezentata ca o tânara fata) indicând spre locul în care fortele române au traversat Dunarea în Razboiul de independenta (Monumentul Eroilor).

Municipiu Draganesti - Olt

Orasul este situat în zona de contact a Câmpiei Boian cu lunca si terasele de pe stânga râului Olt la 100 de metri altitudine. În localitate au fost descoperite vestigii neolitice si daco-romane. Localitatea a fost mentionata documentar în anul 1526, fiind declarat oras în anul 1968. Este un renumit centru viticol cu un potential agricol important. În localitate se afla Muzeul de istorie, precum si biserica "Sfântul Nicolae si Cuvioasa Parascheva" realizata în anul 1775.

Cele mai importante rezervatii naturale sunt: Padurea Calugareasca cu rezervatia de bujor românesc si arborete de garnita la padurea Stanesca. Draganesti-Olt face parte din categoria oraselor pentru care functia politico-administrativa detinuta într-o anumita perioada a constituit un factor stimulator pentru dezvoltarea economico-sociala.

Municipiu Scornicesti

Orasul Scornicesti este situat în partea de nord-vest a judetului Olt, având o suprafata de 158 km². Populatia este de 12.802 locuitori. Economia orasului este reprezentata de industria de piese auto, textila, alimentara. In oras functioneaza 13 scoli cu 90 sali de clasa si 19 laboratoare, un muzeu , cinematografe cu banda ingusta si normala.

Nivelul judetean de dezvoltare

Economia judetului Olt se aflã în plin proces de restructurare si relansare, traversând si momente dificile, specifice tranzitiei pe fondul unor fenomene economice si sociale stãpânite cu greu.

Rezultatele obtinute în domeniul restructurarii si privatizãrii societatilor comerciale în perioada 2005-2007 determina continuarea procesului respectiv, cu accent pe modernizarea dezvoltãrii agentilor economici din sectorul productiv.

La sfârsitul anului 2007 la nivelul judetului Olt în evidenta Oficiului Registrului Comertului erau înregistrate 5.139 persoane fizice, 6.799 societãti cu rãspundere limitatã, 73 organizatii cooperatiste, 1.485 societãti în nume colectiv, 1 societate în comanditã simplã, 394 societãti pe actiuni.Industria judetului Olt reprezintã principalul sector de activitate , fiind reprezentatã de toate ramurile industriale, însã ponderea este detinutã de industria metalurgicã, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului.

În industria metalurgicã activeazã 33 firme , precum si asociatii familiale, cu o cifrã totalã de afaceri de 13.191.097.539 mii lei si 6794 personal ocupat. Valoarea livrãrilor la produsele industriale în anul 2007 s-a cifrat la 20.479.985 milioane lei preturi curente , fatã de 13.075.376 milioane lei în anul 2006 si 9.667.201 milioane lei în anul 2005. Livrãrile la export în anul 2007 au totalizat 9.179.720 milioane lei , fiind sustinute integral de întreprinderile din industria prelucrãtoare. În totalul livrãrilor la export, ponderea cea mai importantã a fost detinutã de metalurgie : 92.0 %. Productia fizicã realizatã în perioada 2005-2007 aratã rezultate superioare la aluminiu primar si aliaje ( +5 %) si cabluri electrice izolate cu conductori de aluminiu ( + 98 %).

Industria de masini si echipamente este reprezentatã de 10 firme , cu o cifrã de afaceri totalã de 261.291.856 mii lei si 817 persoane ocupate.

Industria textilã si a confectiilor textile este reprezentatã de 200 firme , cu o cifrã totalã de afaceri de 1.114.024.568 mii lei. Principalele societãti care activeazã în domeniul confectiilor textile sunt : S.C. GAMA S.A. Scornicesti, S.C. MINATEX S.R.L. Slatina, S.C. MARLENE COM Scornicesti, S.C. ROMANITA Caracal.

Industria alimentarã este reprezentatã de 313 firme, care produc si comercializeazã produse specifice, cu o cifrã de afaceri totalã de 835.386.580 mii lei.

Fondul forestier al judetului este reprezentat de 53.181 ha pãdure, anual punându-se în circulatie 115.000 m³ masã lemnoasã.

Portul Popular

Portul popular din judetul Olt ocupa în ansamblul costumului românesc un loc aparte prin trasaturile sale particulare, îmbogatind repertoriul ornamenticii populare românesti cu motive originale, de o deosebita valoare plastica. Pe ansamblul zonei Olt vom remarca anumite trasaturi ale portului popular: camasa din pânza alba cusuta cu motive geometrice din arnici, completate cu margele colorate; zavelci de culoare bleumarin, alese în razboi, cu fir metalic sau beteala, sube din dimie alba sau seina (pentru iarna). Marama din borangic întregeste costumul dându-i o nota de eleganta si un aspect tineresc. Obiceiurile legate de anumite sarbatori din ciclul anual al muncii sau de evenimente deosebite din viata omului, sunt un domeniu important al culturii populare românesti.Cele mai spectaculoase si mai bine pastrate obiceiuri sunt cele de iarna, prilejuind colindul, constituirea cetelor, ursitul de maritat etc. Obiceiurile de primavara marcau diferite etape în desfasurarea muncilor agricole. În cadrul obiceiurilor de peste an, de Rusalii, în judetul Olt se organizeaza calusul, cea mai însemnata manifestare folclorica, în care dansul are un rol preponderent."Prin costum, traditii si cântece fiecare sat tine sa-si pastreze aureola specifica" spunea Lucian Blaga facând elogiul satului românesc.Gospodaria taraneasca specifica judetului Olt s-a individualizat de-a lungul timpului, în functie de conditiile istorice si social-economice. În judetul nostru au existat admirabile exemplare de case taranesti lucrate cu multa maiestrie artistica, adevarate monumente de arhitectura în lemn si zidarie. În partea de sud a judetului mai amintim casa din pamânt si bordeiul, iar pentru Câmpia Boianului casa din paianta si bordeiul.

Sarbatori populare

· Târgul popular Tismana, târg de ceramica si olarit, de seminte la debutul primaverii.

· Sarbatoarea Bujorului, în a doua jumatate a lunii, în Radomiresti, judetul Olt. Sarbatori ale bujorului exista în mai multe localitati din sudul tarii, unde aceasta planta în forma salbatica ocupa arii mai importante;

· Târgul Olarilor, în prima jumatate a lunii, la Bals, localitate situata între Slatina si Craiova. Aici se aduna cei mai reprezentativi mesteri populari în arta olaritului din zonele Oboga si România.

· Sarbatoarea teiului, comuna Babiciu, judetul Olt, sat pe malul drept al Oltului la 20 kilometri sud de Draganesti Olt;

· Festivalul national "Calusul Românesc" se desfasoara la Slatina, Caracal, Vâlcele si Oporelu, precum si în alte vetre caluseresti din judesul Olt. Pastreaza obiceiul calusului, dezvoltând si la copii dragostea pentru acest obicei.

· Sarbatoarea Pâinii, sarbatoare câmpeneasca organizata la sfârsitul sezonului secerisului, în aceasta regiune cunoscuta pentru întinderile de culturi de cereale, sarbatoare desfasurata la Scornicesti, judetul Olt, la 26 kilometri nord-est de Slatina. Scornicesti este de asemenea orasul natal al lui Nicolae Ceausescu (1918-1989), ultimul dictator comunist;

· "Sarbatoarea iilor", la Cezieni, în judetul Olt. Cele mai frumoase ii lucrate manual sunt premiate la un concurs unde se aduna toti locuitorii comunelor învecinate;

· "Sarbatoarea pâinii" are loc la Scornicesti, localitate din judesul Olt unde s-a nascut Nicolae Ceausescu, ultimul presedinte-dictator al României. Este legata de treierat si aduce pe scena formatii populare din întreaga tara;

· Festivalul Cântecului Popular la Bals, pe drumul E70 între Slatina si Craiova; Festivalul de muzica populara "Corabia de Aur", ce se tine pe malurile Dunarii;

· "De la Draganesti la vale", cel mai mare festival de doine si balade, are loc în localitatea Draganesti, la 35 km de Slatina;

CONCLUZII

1.Oltul este un judet de vis care merita sa fie vizitat de orice turist.

2.Acest judet trebuie vizitat în special datorita vestigiilor istorice cum ar fi: "Ruinele cetatii Sucidava din Celei - Corabia asezare geto-dacica, vestigiile orasului roman "Romula" de la Resca, (la nord de Caracal),dar nu pot fi neglijate nici edificiile religeoase sau culturale: Manastirea Brâncoveni (la 15 km de Piatra Olt), ridicata în sec. XVI, Manastirea Caluiu din Comuna Oboga, Manastirea Hotarani din Comuna Farcasele, Manastirea Clocociov, construita de Mihai Viteazul în 1594, Biserica "Sf. Treime" din Caracal, casa memoriala "Iancu Jianu" din Caracal Casa memoriala "Nicolae Titulescu" din localitatea ce-i poarta numele.

3.Orasul corabia reprezinta un punct de interes în special pentru oamenii pasionati de pescuit acettia fiind obitnuiti sa îsi petreaca o vacanta de neuitat pe malul dunarii.

4.Turistii aleg în special orasele din Olt pentru ospitalitatea si preparatele traditionale care li se ofera.

5.Judetul Olt reprezinta un punct de interes pentru persoanele care se ocupa cu studiul etnografiei si al artei,destinatiile oltene care pot fii vizitate de personaele interesate sunt : casa memoriala "Iancu Jianu" din Caracal,si casa memoriala "Nicolae Titulescu".